Poezia de săptămâna asta

joi, 15 aprilie 2010

Celei prea vesele - Charles-Pierre Baudelaire

Un peisaj încântător
e-ncântătoarea ta făptură
îţi joacă zâmbetul pe gură
ca boarea unui vânt uşor

drumeţul trist ce-ţi iese-n cale
işi simte sufletul vrăjit
în clipa când i-a răsărit
splendoarea sănătăţii tale

în armonia de culori
ce trupul tău îl înveşmântă
poeţii-nchipuirii cântă
un graţios balet de flori

Veşmântul tău multicolor
Cu inima ţi-l potriveşti
Nebună, tu ma-nnebuneşti
Şi te urăsc cum te ador!

Tânjeam în veselă grădină
Cănd soarele, bătându-şi joc
m-a sfâşiat cu lănci de foc
din arzătoarea lui lumină

M-au umilit ca pe-un martir
Grădina, primăvara, firea
Şi pentru-a-mi răzbuna jignirea
Am pedepsit un trandafir!

Ascuns în umbrele tăcerii
Aş vrea să mă strecor la fel
În preajma ta, ca un mişel,
La ceasul tainic al plăcerii,

Să-ţi pedepsesc frumosul trup
Să-ţi sănger carnea-nspăimântată,
Nevinovatul sân de fată
Şi-o rană-n coapsa ta să rup,

Apoi, cu dulce voluptate,
Înfrigurat aş căuta
În asta nouă gură-a ta,
Să torn veninul meu,
de frate.