joi, 13 mai 2010
După cum se poate vedea pe-aici, printre muzici şi poezii, imi plac florile, de toate culorile, clasele şi categoriile. Şi-mi place să le plantez, cresc, eu. Să le ştiu de mici, să le vorbesc, să le bibilesc, să le alint.
De vreo doi ani şi un pic, de cand am mâţuce a trebuit să renunţ la această pasiune pentru că oricât m-am străduit eu şi ele, nu se pot obişnui neam, plantele cu pipi de mâţe la rădăcină şi noi cu mirosul. Aşa că gradinaritul a rămas o preocupare de week end, la ţară şi cam fără poze din lipsă de timp.
Eh, stând eu aşa, şi gândindu-mă, cu mâţele pe genunchi, cum să fac să-mi treacă dorul de grădinărit, mi-a venit o idee. Nu vă gândiţi că am început să cresc plante în dulap, la neon. Nu, mult mai economic, zero consum de energie şi de spaţiu. Plante sau cărniţă, depinde de starea de spirit, la cutie şi în debara. După douăzeci de zile iese o bunătate de tocăniţă. Asta, doar din prima recoltă.
De vreo doi ani şi un pic, de cand am mâţuce a trebuit să renunţ la această pasiune pentru că oricât m-am străduit eu şi ele, nu se pot obişnui neam, plantele cu pipi de mâţe la rădăcină şi noi cu mirosul. Aşa că gradinaritul a rămas o preocupare de week end, la ţară şi cam fără poze din lipsă de timp.
Eh, stând eu aşa, şi gândindu-mă, cu mâţele pe genunchi, cum să fac să-mi treacă dorul de grădinărit, mi-a venit o idee. Nu vă gândiţi că am început să cresc plante în dulap, la neon. Nu, mult mai economic, zero consum de energie şi de spaţiu. Plante sau cărniţă, depinde de starea de spirit, la cutie şi în debara. După douăzeci de zile iese o bunătate de tocăniţă. Asta, doar din prima recoltă.
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu