marți, 2 februarie 2010
Trei romane care ar putea fi de dragoste dacă nu ar fi toate trei de împăcare, mai degrabă, neîmpăcare, de luptă crâncenă cu sine.
"O moarte care nu dovedeşte nimic" - Sandu, autorul, este prins în capcana, supliciul unei iubiri neîmpărtăşite. Îl copleşeşte neputinţa şi-l mistuie gelozia.
"Ioana" - Iubirea comodă îl limitează, îi retează aripile şi-l aşează laolaltă cu muritorii de rând.
"Jocurile Daniei" - Iubirea capricioasă, frivolă îl oboseşte, îl umilişte.
În toate trei este un Sandu care tinde spre împlinirea intelectuală, nemulţumit de sine, proiectează frustrarile şi complexele, împovărează femeile din viaţa lui.
Moartea este izbăvire, salvare, pretext, mărire şi plăcerea supremă.
Marius Chivu spunea intr-un interviu că Anton Holban trebuie sa fi fost tare greu de iubit, aş zice că şi de citit. Aşa mi s-a părut mie. Estetic, fără cusur, însă prea morbid pentru gustul meu.
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu