La Paradisul Femeilor

vineri, 13 august 2010

La Paradisul Femeilor nu este doar magazinul pentru femei cu acest nume ci şi o societate nouă în care femeia are un alt rol, se individualizează, devine partener egal.
Odată cu stingerea comerţului vechi, dughenizat, redus la un singur articol apare societatea de consum, conglomerat de articole, gusturi, vârste, ia amploare importul, se naşte comerţul construit pe strategii de marketing, pe manageriat colectiv, pe seducerea şi satisfacerea clientului, în speţă femeia.
Ea, bogată moare şi lasă în urmă un soţ chipeş, un obişnuit al saloanelor, curtezanelor pariziene şi un magazin pentru femei pe care proaspătul văduv îl transformă după chipul şi asemănarea lui, într-un instrument de atracţie, de subjugare a femeii care capătă libertatea să aleagă, să-şi satisfacă singură gustul pentru lux într-o atmosferă impregnată cu intimitate catifelată, înfăşurată în dantele diafane.
O adevărată catastrofă pentru ochii dezaprobatori ai vechilor parizieni, ale celor mai prăfuiţi comersanţi puşi în faţa progresului năucitor, noua societate de consum acaparează pitorescul, boema pariziană.
Romanul conţine şi o poveste de dragoste, fata modestă de la ţară, orfană cu doi fraţi în întreţinere şi el, irezistibilul. Ea frumuşică şi nu prea, cu principii solide, inteligentă cu scântei de geniu, el imoral dar cu poftă să se aşeze la casa lui.